Vreau o programare

Prenume*
Nume*
Telefon*
Email*
Mesaj*

Entorsa

Entorsa reprezinta traumatizarea prin întindere excesivă a ligamentelor care stabilizează o articulaţie.

Pe lângă rolul de stabilizare articulară, ligamentele au un rol de control a direcţiei in care dorim sa facem o mişcare, ele având o legatură foarte strânsă cu muşchii care produc mişcarea în acea articulaţie. Ligamentele, ca şi muşchii, au capacitatea de a se întinde, doar că în cazul ligamentelor această proprietate este mult mai redusă. Ele fixează o articulaţie şi îi permite un anumit grad de mobilitate astfel încât să nu se producă luxarea acesteia (depăşirea limitelor anatomice) in timpul mişcării. O întindere a ligamentului de peste 8% din lungimea lui poate să ducă la apariţia unor microleziuni sau chiar rupturi parţiale iar una peste 16% are ca rezultat ruptura totală a ligamentului.

Mecanismele de producere


Din cauza unor microtraumatisme muşchii care lucrează în aceeaşi direcţie cu ligamentul nu vor mai funcţiona corect. Deci biomecanica articulaţiei va fi compromisă. Din momentul în care ligamentul îşi va pierde „susţinătorul”, el va fi suprasolicitat, pentru că va trebui să preia parţial din funcţia muşchiului. În timp, acest ligament va suferi multiple microleziuni. Uneori putem simţi mici dureri, dar să dăm vina pe lipsa activităţii fizice sau pe o suprasolicitare în acea zi („am mers mai mult”). Un efort asupra articulaţiei compromise poate cauza o entorsă. Acea articulaţie nu va mai avea posibilitatea să facă faţă chiar şi unor eforturi pe care de obicei le considerăm simple.

Recuperarea după o entorsă


Dacă vorbim despre o entorsă cu ruptură totală a ligamentelor atunci este necesara o intervenţie chirurgicala. În situatia în care este o entorsă cu ruptură parţială există două variante :

  • In cazul sportivilor, cand acea articulaţie este solicitată intens, in funcţie de proporţia în care este rupt ligamentul putem opta pentru intervenţia chirurgicală sau recuperarea clasică
  • În cazul celor care nu practica un sport regulat, aceasta proporţie se schimbă şi se opteaza mai mult pentru o recuperare clasică.

În cazul entorselor de gradul 1, cand avem doar intinderea uşoară a fibrelor ligamentului şi microleziuni, vom opta pentru o perioadă de repaus şi recuperarea clasică.

Atât în cazul unei entorse de gradul 1, cât şi în cazul unei entorse cu ruptură parţială sau totală, după repaus şi tratamentul clasic, recuperarea presupune „reactivarea” acelui muşchi sau grupe musculare, care lucrau împreună cu ligamentul, pentru a evita un alt traumatism.

Entorsa reprezinta traumatizarea prin întindere excesivă a ligamentelor care stabilizează o articulaţie.

Pe lângă rolul de stabilizare articulară, ligamentele au un rol de control a direcţiei in care dorim sa facem o mişcare, ele având o legatură foarte strânsă cu muşchii care produc mişcarea în acea articulaţie. Ligamentele, ca şi muşchii, au capacitatea de a se întinde, doar că în cazul ligamentelor această proprietate este mult mai redusă. Ele fixează o articulaţie şi îi permite un anumit grad de mobilitate astfel încât să nu se producă luxarea acesteia (depăşirea limitelor anatomice) in timpul mişcării. O întindere a ligamentului de peste 8% din lungimea lui poate să ducă la apariţia unor microleziuni sau chiar rupturi parţiale iar una peste 16% are ca rezultat ruptura totală a ligamentului.

Mecanismele de producere


Din cauza unor microtraumatisme muşchii care lucrează în aceeaşi direcţie cu ligamentul nu vor mai funcţiona corect. Deci biomecanica articulaţiei va fi compromisă. Din momentul în care ligamentul îşi va pierde „susţinătorul”, el va fi suprasolicitat, pentru că va trebui să preia parţial din funcţia muşchiului. În timp, acest ligament va suferi multiple microleziuni. Uneori putem simţi mici dureri, dar să dăm vina pe lipsa activităţii fizice sau pe o suprasolicitare în acea zi („am mers mai mult”). Un efort asupra articulaţiei compromise poate cauza o entorsă. Acea articulaţie nu va mai avea posibilitatea să facă faţă chiar şi unor eforturi pe care de obicei le considerăm simple.

Recuperarea după o entorsă


Dacă vorbim despre o entorsă cu ruptură totală a ligamentelor atunci este necesara o intervenţie chirurgicala. În situatia în care este o entorsă cu ruptură parţială există două variante :

  • In cazul sportivilor, cand acea articulaţie este solicitată intens, in funcţie de proporţia în care este rupt ligamentul putem opta pentru intervenţia chirurgicală sau recuperarea clasică
  • În cazul celor care nu practica un sport regulat, aceasta proporţie se schimbă şi se opteaza mai mult pentru o recuperare clasică.

În cazul entorselor de gradul 1, cand avem doar intinderea uşoară a fibrelor ligamentului şi microleziuni, vom opta pentru o perioadă de repaus şi recuperarea clasică.

Atât în cazul unei entorse de gradul 1, cât şi în cazul unei entorse cu ruptură parţială sau totală, după repaus şi tratamentul clasic, recuperarea presupune „reactivarea” acelui muşchi sau grupe musculare, care lucrau împreună cu ligamentul, pentru a evita un alt traumatism.